loc

Entradas similares: LOC, LoC, loc., lọc, lóc, lòc, lốc, lộc

Arrumano

Del latín locum ("lugar"). Compárese el rumano loc.

2

3

loc
pronunciación	falta agregar

Del inglés antiguo loc y del neerlandés medio loke, y estos del protogermánico *luką.

	Singular	Plural
Nominativo	locs	loc
Oblicuo	loc	locs

1

Del latín locum ("lugar").

Del latín locum ("lugar").[4] Compárese el arrumano loc.

Relacionado
(a fi) de loc (sau de locul lui ori al ei etc.) din... sau din partea locului (a fi) la locul lui (a merge, a veni, a pleca etc.) la fața locului (a se pune) în locul cuiva Ia loc a avea loc a da loc la a face loc a fi locul a lua loc a muta din loc a nu (mai) avea loc de cineva a nu-și (mai) afla (sau găsi) locul sau a nu-l (mai) ține (sau încăpea) pe cineva locul a o lua (sau a porni) din loc a pune pe cineva la locul lui a sta (sau a se ține, a rămâne, a încremeni) țintuit locului (sau pe loc, în loc) a sta la un loc a sta pe loc a-i sta cuiva mintea în loc a-i veni (cuiva) inima (sau sufletul) la loc a-și face loc de pe loc din capul locului din loc din loc în loc dintr-un loc într-altul la loc la loc comanda la loc mișcarea loc comun loc de casă loc de muncă loc de muncă, loc de producție loc de veci o palmă de loc pe loc pe loc repaus pe unele (sau, rar, une) locuri peste tot locul până într-un (sau la un) loc în loc în loc de în loc să în locul în tot locul

Este artículo ha sido escrito por Wiktionary. El texto está disponible bajo la licencia Creative Commons - Atribución - CompartirIgual. Pueden aplicarse cláusulas adicionales a los archivos multimedia.