rușine

Rumano

rușíne
pronunciación (AFI) [ru'ʃi.ne]

Etimología

Incierta, pero compárese el latín roseus[1]. Se puede derivar del verbo rușina ("avergonzar"), de roși ("ruborizarse"), de roșu ("rojo"). Otras explicaciones sugieren derivaciones del latín vulgar *rosinus ("rosa"), *russionem o *rosionem. También se puede derivar del rumano *rușiciune, de roși. Compárese el arrumano arushini.

Sustantivo femenino

1 Sentimientos
Corte, pena, plancha, pudor, roche, vergüenza (sentimiento).
  • Sinónimos: jenă, rușinare, rușință, sfială, sfiiciune, stideală, stidință, stidire, stinghereală, stânjeneală, stânjenire.
  • Antónimo: îndrăzneală.
2
Modestia.
  • Sinónimos: modestie, reținere, rezervă.
3
Timidez.
  • Sinónimos: sfiiciune, timiditate.
4
Ofensa (ridiculización).
  • Sinónimos: batjocură, ocară, ofensă.
5
Deshonor (motivo).
  • Sinónimos: dezonoare, necinste, umilință.
6 Anatomía, zootomía
Pene.
  • Uso: coloquial.

Locuciones

  • (e) rușine sau (e) mai mare rușinea
  • a fi (sau a rămâne, a se da, a se face sau a da pe cineva) de rușine sau a face cuiva rușine
  • a fi rușinea cuiva
  • a muri de rușine sau a-i plesni cuiva obrazul de rușine
  • a păți rușine
  • a vreo rușine
  • n-ai (sau n-are) rușine sau nu-ți (sau nu-i, nu le etc.) e rușine (obrazului)
  • fără rușine
  • rușinea-fetei

Información adicional

Derivados rumanos
  • rușinos
Cognados rumanos

Véase también

Referencias y notas

  1. «rușine». En: DEX online.
Este artículo ha sido escrito por Wiktionary. El texto está disponible bajo la licencia Creative Commons - Atribución - CompartirIgual. Pueden aplicarse cláusulas adicionales a los archivos multimedia.