mântuire
Rumano
| mântuire | |
| pronunciación | falta agregar |
| grafías alternativas | mîntuire |
Etimología 1
Si puedes, incorpórala: ver cómo.
Sustantivo femenino
| Indefinido | Singular | Plural |
|---|---|---|
| Nominativo– Acusativo |
o mântuire | niște mântuiri |
| Genitivo– Dativo |
unei mântuiri | unor mântuiri |
| Definido | Singular | Plural |
| Nominativo– Acusativo |
mântuirea | mântuirile |
| Genitivo– Dativo |
mântuirii | mântuirilor |
| Vocativo | Singular | Plural |
| mântuire mântuireo |
mântuirilor |
- 1
- Salvación o salvamento.
- Ejemplo:
Pentru dragostea lui Dumnezeu și pentru creștinătate și mântuirea noastră comună, din această zi înainte, după cum îmi va da Dumnezeu înțelepciune și putere, îl voi proteja pe acest frate al meu Carol, cu ajutor sau orice altceva, așa cum tebuie protejat un frate, astfel ca el să facă același lucru pentru mine, și niciodată nu voi face cu știință o înțelegere cu Lothar care îi va face rău acestui frate al meu Carol.Jurămintele de la Strasbourg.
- Sinónimos: izbăvire, mântuință, mântuitură, redempțiune, salvare, spăseală, spăsenie, spăsire.
Información adicional
- Derivados: mântui, mântuială, mântuielnic, mântuință, mântuit, mântuitor, mântuitură.
Forma verbal
- 1
- Infinitivo de mântui.
Referencias y notas
Este artículo ha sido escrito por Wiktionary. El texto está disponible bajo la licencia Creative Commons - Atribución - CompartirIgual. Pueden aplicarse cláusulas adicionales a los archivos multimedia.